VALENCIA

Valencia se afla pe coasta de est a Spaniei, pe malul drept raului Turia, la 351 km sud-est de Madrid si 361 km sud-vest de Barcelona, fiind al treilea oras ca marime al Spaniei si un important centru universitar, industrial, comercial si turistic. Coasta Valenciana (”Costa de Valencia”) – foarte populara in Spania – se intinde de la Sagunto (în partea de nord), pana la El Grau (in sud), fiind alcatuita din plaje cu nisip (doar dupa Capul Cullera muntii coboara in mare formand un tarm abrupt).

Valencia este un oras vibrant, un amestec de arhitectura antica si moderna. Tragedia care a avut loc in anul 1957 (o inundatie catastrofala a raului Turia in partea sudica a metropolei) a condus la o schimbare majora a orasului, intrucat autoritatile au decis retrasarea albiei vechi a raului si transformarea aceasteia intr-o noua resursa fantastica (au fost amenajate in zona gradini, parcuri, bulevarde si diverse terenuri pentru activitati sportive).

spania/valencia/harta/

Situata printre portocali si campuri de orez, Valencia are un trecut glorios si reputatia unei destinatii romantice. Desi vestigiile istorice sunt ascunse printre cladirile moderne, orasul natal al scriitorului Vicente Blasco Ibáñez si-a pastrat valorile culturale.

Scurt istoric: Initial, pe locul in care se afla astazi Valencia a fost fondata o asezare greceasca, ce a ajuns, ulterior, in mainile cartaginezilor. In secolul II i.e.n. a devenit colonia romana Valentia, dupa care au urmat conducerea vizigota in 413 si cea maura in 714. Dupa caderea Califatului Cordobei, Valencia a devenit regat independent, care a fost cucerit, insa, in 1092, de almoravizi. Sub conducerea lui Mohammed ibn Said orasul a devenit capitala regatului maur, pana in 1238, cand a fost cucerit de Jaime I al Aragonului. In timpul Razboiului Civil spaniol, Valencia a fost sediul guvernului republican, fiind ultima fortareata ce a cazut in mainile dictatorului Francisco Franco.
Centrul istoric al Valenciei este foarte pitoresc, cu strazi inguste si biserici cu domuri albastre, iar cartierul nou impresioneaza prin bulevarde late strajuite de copaci inalti. Viata de noapte valenciana este renumita: barurile si cluburile boeme sunt concentrate in cartierul Carmen, iar viata studenteasca se desfasoara in zonele Blasco Ibáñez si Benimaclet, pentru noptile de weekend fiind preferate Cánovas si Joan Llorens.
Gratie unei asezari geografice propice, Valencia poate fi vizitata atat in miez de iarna cand temperaturile nu coboara sub 10 grade Celsius, cat si vara cand cerul e mereu senin si briza Marii Mediterane mentine o temperatura placuta, in jurul a 24 de grade Celsius. Verile sunt lungi şi foarte calde, potrivite pentru relaxare la piscina, sau pur si simpu pentru o siesta traditional spaniola. Primavara si toamna sunt ideale pentru toate tipurile de activitati in aer liber (intre care putem enumera pescuitul, ciclismul, drumeţiile, birdwatching-ul). Fiind un climat mediteranean-continental, in zona Valenciei umiditatea este mai scazuta mai ales in timpul noptii.

Pas cu pas, Valencia se lasa descoperita si-si exprima personalitatea prin tot ceea ce-i caracteristic: piete, negustori, cladiri, festivaluri. Acolo veti gasi facilitati moderne deschise 24 de ore pe zi: cabinete medicale, o piata stradala saptamanala, alimente proaspete in permanenta, magazine, supermarket-uri mari, restaurante bune si Internet cafe. Produsele locale au la baza, in principal, miere, masline, migdale si cirese.

Turistii din intreaga lume aleg sa viziteze Valencia si pentru atmosfera creata de doua din cele mai celebre festivaluri din Spania si din lume. De asemenea, exista numeroase sarbatori locale, inclusiv faimosul festival al mierii – ”Honey Festival” – cand oraşul Ayora isi deschide bratele sale pentru turistii straini si vizitatori din toata Spania. Localitatea Ayora de pe Coasta Valenciana este situata la granita cu faimoasele domenii viticole din La Mancha.

Fiind tributara Comunitatii de Valencia, valenciana este limba cea mai raspandita pe Coasta Valenciana, dar in viata de zi cu zi, localnicii vorbesc spaniola castiliana. Autohtonii (cei care mai vorbesc si un pic de engleza) sunt intotdeauana bucurosi si deschisi sa va indrume, iar acolo unde comunicarea devine dificila, aratatul cu degetul si datul din maini se dovedeste a fii o practica locala efiecienta!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *